Mi-am reactivat blogul, doar pentru a avea un refugiu pentru scris... ori de cate ori vreau sa scriu ceva, o voi face aici... fara o regularitate, fara o tema generala aplicabila, fara idei trendy si doar atunci cand am chef. Voi scrie putin, voi scrie mult, nu stiu si nu cred ca are vreo importanta. Uneori e mai relaxant sa astern doua trei randuri decat sa beau un ceai, alteori e mai placut sa resimt ceea cea m-a facut sa scriu la un moment dat despre un subiect, decat sa privesc un cosmar TV. Cel mai mult imi place sa fac lucrurile care imi fac cu adevarat placere... Iar in 2012, nu am chef de negativismul nimanui!!!
Ma gandeam cat de usor si fals suntem perceputi de restul lumii, chiar si de cei apropiati noua, in anumite momente... Ar fi inutil sa insist asupra a ceea ce toata lumea stie... despre fiecare... despre cat de facil este sa emitem pareri, si culmea, sa le mai si exprimam ca idei verificate in timp. Ne sta in fire probabil sa aplicam etichete si sa enuntam, sub pretentia propriilor capacitati intelectuale, supra-estimate de amorul propriu sau de ceea ce ne-a incurajat sa le dezvoltam sau de cei care ne-au sustinut perpetuu in a le cultiva; ca atare, ne sta in in atitudine: a califica actiuni, fapte, dorinte, pe ale caror meleaguri suntem doar din intamplare. Noi suntem cei care cream imagini deformate, datorita carora contrazicem inclusiv constiinta noastra morala, pentru simplul fapt ca niciodata nu ne punem in papucii lor... adica nici macar nu nazuim sa fim in pielea lor, pentru o mai corecta intelegere sau macar pentru a nu mai pierde timpul reflectand asupra corectitudinii celor