Treceți la conținutul principal

Poezie by S. O.

OCHII TAI,

Iubitule,
In ochii tai,
vad lumea noua, viitorul nostru nesigur,
vad umbrele trecutului meu singur;
simt cum multime de flacari, de scantei,
preschimba doar prezentul in vapai;
simt cum m-apasa cerul cu nori grei,
succesiune de idei,
in ochii tai.

In ochii tai,
marea cu pamantul la inceput se contopesc,
involburarea si realitatea ma ranesc,
da-mi calmitatea, da-mi seninul pur celest,
scuteste-ma de raul omenesc;
fereste-ma de ceata, de misei,
izvor de dumnezei,
in ochii tai.

In ochii tai,
blandetea si tandretea s-au transformat in soapte,
luptand asiduu cu dorul zi si noapte,
sfidand dureri, opresiune, moarte,
jelindu-si soarta cu lacrimi de lapte;
uita de disperare si nevoi,
reversul semenilor mei,
in ochii tai.

Iubitule,
Succesiune de idei,
Izvor de dumnezei,
Reversul semenilor mei,
Sunt ochii tai.

APOCALIPSA
Ploaie,
cu rauri siroaie,
cu balti, cu noroaie.
Vant,
cu frunze cazand,
cu crengi pe pamant.
Amor uitat,
dorinta stinsa de negura sufletului.
Sperante desarte,
vointa respinsa de ceata gandului.
Bocet profund,
ochi impaienjeniti de claritatea lacrimii.
Hohot de ras,
veselie falsa tulburata de luciditatea mintii.
Realitate morbida,
eterna durere nascuta din razboiul pasiunilor.
Tinerete imbatranita,
idila scaldata in valurile defaimatoarei placeri.
Optimism sumbru,
fatalitate prefigurata de boli dumnezeiesti.
Ignoranta profunda,
rodul curiozitatii inspirate din nestiintele lumesti.
Libertinaj dual,
ea fata de ea, el fata de el, iubirea aproapelui.
Destin nenorocit,
greseli genetice perpetuate de-a lungul speciei.
Moarte ideala,
materie descompusa de magie neagra, de furtuna, de natura.
Natura moarta sunt,
Cu picioarele pe pamant,
Cu ploaia in gand,
Pe vreme cu vant,
De ger inghetand.
Dorinta stinsa,
Vointa respinsa,
Apocalipsa.


IMPERFECTIUNE
Demersul libertatilor ingaduite de minciuna
Urmeaza traiectoria nesigura a bunului simt,
Iregularitatea mersului acestei triste umanitati
E o himera inventata de ale noastre minti.

Principiile dreptatilor individuale omenesti
Le-am nascocit din arealul de dureri exacerbate
Ne place din banal sa facem piramide
Dar nu gandim efectele, nici avantajele din toate.

Legile rationalitatii pure ale speciei
Au fost ravnite cu pathos extreme de atatea generatii
Noi le-am transpus in ignoranta prin prea putina cugetare
Si ratacim in labirintul propriilor aberatii.


IARNA
Avalansa de fractali de omat,
Isi revendica drepturile asupra pamantului inghetat;
De furia blandei toamne, care a trecut in uitare,
Cascada de alb, nici urma de soare.

Puterea focurilor a scazut,
Gerul, irevocabil, isi spune ultimul cuvant;
M-a inundat potop de iarna crancen si universal,
Vreme devastatoare, ninge primordial.

Sunt prinsa in capcana vremii inutil,
Caci timpul trece si nimic nu pare vreodata reversibil;
Atata nins nepotolit, apocaliptic ma absoarbe,
In sabaticia vartejului de valuri dalbe.

Lumina zilei se mistuie in neguri viguros,
Terifiantii astri dispar pe rand in norii grosi;
Amurgul si-a pierdut splendoarea misterului romantic,
Fantoma noptii prevesteste doar un inceput dramatic.


REGASIRE
Am dus criza propriei mele identitati
pana in panzele albe,
ale nu stiu caror vapoare,
pe nu stiu care mare,
cu gandul ca voi scapa de ambiguitati,
si ma voi recunoaste.

Am ratacit destul prin labirintul vietii,
o viata de doua parale,
ale nu stiu caror popoare,
in nu stiu care zare,
cu iluzia ca ma voi integra umanitatii,
si ma voi intoarce.

Am aspirat prea mult la libertati,
din cele prost intelese,
de nu stiu cate mase,
in nu stiu cate case,
cu speranta ca voi afla infinitati,
si voi face progrese.

Am dat toata vina asupra singuratatii,
a cucului natura,
din nu stiu care padure,
in nu stiu care lume,
cu dorul de a fi in inima societatii,
si voi primi laude.

Am ramas doar cu ambiguitati,
fara umanitati,
false infinitati,
putrede societati,
benefice singuratati.

Comentarii

  1. Simona, esti terifianta, axata pe contraponderi diafane, reflexand fractalitati exhaustive.

    RăspundețiȘtergere
  2. Uneori da... ai dreptate anonim!
    Mai astept insa si alte pareri daca nu esti orientat in exclusivitate pe latura poetica...
    Nu inteleg: axata pe contraponderi diafane, reflexand fractalitati exhaustive - ce vrei sa spui?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Draga coleg,

am scris zilele trecute pentru viitorii mei colegi juniori din ALTEN cateva recomandari pentru redactarea primului lor CV si participarea la primul lor interviu, in doar 3 pasi:) M-as bucura daca gandurile mele va sunt de ajutor intr-un inceput de job, aleg sa le impartasesc cu voi, cu mult drag! Asa ca, dragul meu coleg: Mai intai te-ar ajuta sa iti definesti obiectivul profesional si motivatia proprie de a face parte din companie, proiect. Pentru asta ai nevoie sa cercetezi putin domeniul in care activeaza compania si sa aduni informatii care iti vor sprijini aceasta prima declaratie de intentie de a te alatura echipei, implicit rolului deschis. Nu uita sa completezi corect datele personale: telefon si adresa de email, ai putea include si o fotografie adecvata, din care sa reiese o atitudine pro-business. Atentie la exprimare si la gramatica textului, este foarte important! Stiu bine, ca student fiind, nu putem releva un nivel de experienta,…

Doar pasiune,

Sau despre cat de intens vrem sa simtim efectul? In tot ceea ce facem sau nazuim sa ni se indeplineasca, avem nevoie de mai multe “ingrediente” afective; voi alege, in scurt, acum, doar pasiunea… Ma gandesc, cum obsesiv si cu crescanda insufletire, orientam starile noastre si sentimentele catre satisfacerea dorintelor noastre, oricare ar fi acestea, personal sau profesional, ne dorim:)


Plini de avant, emotie si inspiratie, ne mobilizam fortele cu perseverenta, pentru mult ravnitul “dar”. Pasiunea ne hraneste in permanenta nevoia de ideal, pentru ca nu ne multumim cu putin; ne induce un soi de incredere nestramutata, pentru ca obiectivul nostru este acolo, doar pentru noi; ne infierbanta spiritul, pentru ca doar iubirea ne este natura si flacara. Pasiunea incumba stabilitate, pentru ca nu ne dorim sa renuntam; ne stimuleaza forta creatoare, pentru ca efectul este atat de aproape si il traim din plin, ca intr-o piramida a nevoilor:) Odata atins efectul, acceptarea, libertatea, satisfact…

Inteligenta rationala... sau emotionala?

M-a inspirat ideea de a face o distinctie intre inteligenta rationala si inteligenta emotionala... si ca efect imediat al acestora, ar fi pe de o parte judecata, iar pe de alta parte, intuitia. Desigur, fiecare dintre noi suntem dotati cu inteligenta, care poate fi de tipul rational si este perfectibila in limitele posibilitatilor mentale de a acumula cunostinte sau inteligenta emotionala care poate fi perfectionata mult in timp si care da empatie, care poate fi dezvoltata in permanenta. Cu ajutorul ratiunii, reusim sa intelegem conexiuni si relatii intre evenimente, sa gandim logic, in cele din urma, si aceasta inzestrare ne este de folos benefic, in fiecare circumstanta a evolutiei noastre. Cu ajutorul ei, dovedim ca suntem capabili sa operam cu concepte, rationamente etc. Pe de alta parte, empatia ne orienteaza catre o forma apropiata de intuitie, catre posibilitatea de identificare a unor realitati prin intermediul afectelor, prin traducere simpatetica sau interpretare. De cele ma…

Zoom in - Zoom out :)

Cum maine e sambata sau cum astept dupa weekend provocarea jobului meu interactiv si... proactiv :) Si mai anunta la meteo, cum ca se raceste subit...
Ei bine, nu imi place sa fac acelasi lucru de doua ori, nici macar intr-o saptamana, daramite intr-o zi. Ma stimuleaza starile fierbinti pe care le gendesc la rece. Si iarasi, energetica cum sunt, intotdeauna mi-am recrutat angajatorii dupa cat de "out of the box" as putea sa functionez. Sunt in culmea fericirii cand tocmai incep un proiect si slava domnului apare un telefon sau un email in care un colaborator ma ajuta cu o alta provocare sau pur si simplu un om ma abordeaza in cautarea lui:) Pentru ca oamenii sunt cei care imi produc stari, de multe feluri... da acele stari, care imi induc zoom out-ul...
Si mai mult decat pur sau mai complicat decat simplu, nu renunt deloc usor:)
Starea mea naturala instaleaza relativ repede confortul, deci liber la initiative:) le invoc; cu cat am mai multe proiecte in desfasurare, cu atat …

Job de HR :)

Intotdeauna mi-a placut sa fiu alaturi de oameni, ii iubesc, imi place sa fiu in "povestea" lor. D-ale jobului aventuri, in fiecare om am descoperit cate una... si pentru ca oamenii sunt atat de diferiti, imi compun inca odiseea. Cum marea de joburi este din ce in ce mai agitata, plaja de candidati are uneori tendinta de a deveni mai tulbure. Ei bine, da, sunt inca sub influenta concediului iar soarele ultimelor zile m-a ajutat mult.  Cum lucrez intr-o companie de HR, e perfect normal sa apara zilnic macar un candidat in cautarea unui loc de munca sau care are nevoie de o informatie de admin sau payroll; fie un candidat in cautarea unei provocari, fie un angajat care vrea sa renunte la statut...  Zilele trecute a intrat in agentie un baiat tanar, robust, carismatic, vorbea foarte corect si cu o tonalitate sugestiva pentru ceea ce avea de spus. Pe scurt, avand o familie cu grave probleme de sanatate - mama, tatal, fratii si surorile - a venit sa ceara ajutor financiar, cu ca…

Interviu... acasa:)

sau despre... mami, mi-ar placea sa te invit la un interviu :) Recunosc, am ramas putin in cumpana, dar si curioasa... mi s-a parut oarecum nefiresc, venind de la un copil; si totusi am simtit nevoia sa spun  repede "da"! Cea mai interesanta a fost reactia copilului meu, foarte ferma, de altfel: "aaa, eziti putin, ai emotii, mami?"  As fi vrut sa il intreb, mai intai, daca si-a facut temele pentru azi, daca nu a facut exces de tableta, dar nu mi-a lasat timp... deci, mami-candidat, esti gata? Eu tocmai intrasem pe usa... las laptopul si poseta, as fi intentionat sa ma descalt... I-am cerut voie sa fac asta, sa fiu mai comoda si sa revin pentru interviul proaspat anuntat... Ei bine, replica lui a fost destul de taioasa: dar mami, candidatii tai au timp sa se descalte si sa se faca mai comozi pentru interviu? "Eu cred ca apreciaza invitatia, tu de ce nu vrei?" Ba da, am vrut, de ce nu? :) mi-a dat "sensul" invitatiei pana la urma... si m-am aseza…

Prima impresie...

M-a inspirat recent... prima impresie... si in genere, exista numai o prima impresie. Conceptual, aceasta impresie este produsa de constiinta noastra, asemanator unei senzatii, este perceputa ca un fenomen al unei cauze, mai exact un efect datorat unor fapte sau intamplari din realiatea in care fiintam, cu care individul vine in contact. Aceste prime impresii se pot manifesta sub forma unor ganduri, imagini, prejudecati, fara nicio certitudine a vreunei cunoasteri directe, ci doar ca aparenta. Interesant este cum aceasta prima impresie ne ramane ca valida pe parcursul viitor al relationarii cu cauza care a produs-o, cum acest efect ne ramane prezent, cu constanta, in gandirea viitoare si cum ne raportam la el de cate ori consideram ca a fost doar preconceput. Avem mereu tendinta de a ne raporta la faptul empiric, prin care am dobandit falsa cunoastere a unei realitati noi, mereu fiind inclinati sa ii atribuim o mare parte de solidarizare conștientă si in acelasi timp sa ramanem atasat…

Placere sau viciu?

Ma gandeam cat de firava este granita dintre placere si viciu, fara a le identifica si fara a le considera inseparabile, desigur. Ceea ce au in comun ambele stari ar fi: ca sunt manifestari afective ale comportamentului nostru, ca sunt determinate de satisfacerea anumitor trebuinte, care se manifesta intens si care polarizeaza intr-un anumit grad psihicul si procesele lui. Finalitatea acestor doua afecte, ar consta in desfatare, exaltare, satisfactie paroxistica, frenezie. Ceea ce canalizeaza traiectoria afectelor, pe de o parte si in mod prioritar, consider ca, se regaseste in intensitatea cu care ne dorim sa isi produca efectul ravnit, senzatia de provocare violenta a gustului si a celorlalte simturi;  iar pe de alta parte, permanenta cu care actioneaza asupra spriritului nostru si modul in care actiunea lor devine coplesitoare. In acest fel se  transforma placerea in viciu si se dobandeste dependenta de obiectul obsedant. Asadar, datorita nestapanirilor initiale, a statorniciei ul…

Gandindu-ne la ceilalti...

Ma gandeam cat de usor si fals suntem perceputi de restul lumii, chiar si de cei apropiati noua, in anumite momente... Ar fi inutil sa insist asupra a ceea ce toata lumea stie... despre fiecare... despre cat de facil este sa emitem pareri, si culmea, sa le mai si exprimam ca idei verificate in timp. Ne sta in fire probabil sa aplicam etichete si sa enuntam, sub pretentia propriilor capacitati intelectuale, supra-estimate de amorul propriu sau de ceea ce ne-a incurajat sa le dezvoltam sau de cei care ne-au sustinut perpetuu in a le cultiva; ca atare, ne sta in in atitudine: a califica actiuni, fapte, dorinte, pe ale caror meleaguri suntem doar din intamplare. Noi suntem cei care cream imagini deformate, datorita carora contrazicem inclusiv constiinta noastra morala, pentru simplul fapt ca niciodata nu ne punem in papucii lor... adica nici macar nu nazuim sa fim in pielea lor, pentru o mai corecta intelegere sau macar pentru a nu mai pierde timpul reflectand asupra corectitudinii celor …

Despre nimic

Voi scrie doua vorbe despre nimic… sau despre tot ce poate sa semnifice nimic… La un moment dat cineva imi spunea ca as avea  “Capacitatea de a construi aproape infinit pe o structura minuscula, de a scrie intr-o maniera complexa despre lucruri simple.” si ulterior admit ca m-am gandit suficient de mult la aceste aspecte… insa in realitate sunt extrem de pragmatica si niciodata nu recurg la impleticiri de cuvinte sau anagramari de situatii, dar cand vine vorba de scris… incep sa o fac fara vreun obiectiv specific, ci pur si simplu… ceea ce vreau sa exprim… pun negru pe alb si acest sentiment este adeseori atat de linistitor incat scriu si scriu si recitesc si consider si eu insami ca pot sa scriu lejer de mult despre nimic in opinia unora sau despre tot ce poate sa reprezinte in mintea mea nimic, insa fac exact ceea ce vreau, pentru ca sunt libera sa vreau!             Jocul de-a cuvintele… de-a simbolurile… de-a petrecutul timpului in mod placut, in mod comod, aparent fara…