luni, 9 aprilie 2012

Asteptarea - deziluzie sau izbanda?

Ne regasim uneori in postura cea mai indezirabila si ostila tuturor eforturilor si dorintelor ardente pe care le  cultivam navalnic si coplesitor, ne surprindem pur si simplu in asteptare, in stadiul de efectiva neinterventie. Desigur, efectul ecpectatiilor de aceasta natura ar trebui sa se nasca drept rodul calculelor noastre launtrice, al probabilitatilor si promisiunilor de constiinta, pe care inainte de toate le incercam in pofida aspiratiilor si ravnelor, care ne-au invatat ca fiecare cauza produce un efect, ca fiecare moment este potrivit unei experiente si fiecare loc este ideal unei existente materiale. Conform sistemului coerent al propriei noastre gandiri, asteptam in cele din urma o situatie in care realizarea nu este fictiune, nici aparenta ci doar indeplinire, intemeiere si valorificare de principii rationale. Pe de alta parte, perceptiile false pot fi induse, printre altele, de starile psihice sau nervoase individuale, care sunt permanent stimulate de procesul acestei asteptari. Finalitatea poate fi numita brusc deziluzie; poate fi neconcordanta a succesiunilor sau poate fi izbanda tuturor temerilor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu