Fiecare saptamana de munca incepe in fiecare zi si de fiecare data entuziasmul atinge cota maxima in prima parte a diminetii... momentul in care ne setam prioritatile, in care avem planuri indraznete pentru ziua in curs si nu avem prea mult timp de pierdut... dar dupa ce se aduna inca alte zece de lucruri de facut, inca alte zece obiective, inca alte cinci urgente, inca alte cinci cazuri de gestionat, fata de ce aveai deja planificat, inca o sedinta, ajungi in sfarsit... la ideea ca toata saptamana vei avea de incheiat cate un scurt capitol pentru a incepe altul si uite asa, lucrurile se perpetua si totul fosneste in jurul tau si telefonul in continuare iti revendica absenta timbrului vocal, deci be online... si uite ca incepi sa te acomodezi cu ceva ce nu se termina ci doar devine mai rodnic. Pentru ca munca este prolifica... dar este probabil singura modalitate, acceptata natural din punct de vedere social, de a-ti stimula celulele nervoase, de a le pastra totusi interconectate la realitate si de a face uz de rezervele de energie... la maxim! Asadar, spor si la cat mai multe plusuri!
Ma gandeam cat de usor si fals suntem perceputi de restul lumii, chiar si de cei apropiati noua, in anumite momente... Ar fi inutil sa insist asupra a ceea ce toata lumea stie... despre fiecare... despre cat de facil este sa emitem pareri, si culmea, sa le mai si exprimam ca idei verificate in timp. Ne sta in fire probabil sa aplicam etichete si sa enuntam, sub pretentia propriilor capacitati intelectuale, supra-estimate de amorul propriu sau de ceea ce ne-a incurajat sa le dezvoltam sau de cei care ne-au sustinut perpetuu in a le cultiva; ca atare, ne sta in in atitudine: a califica actiuni, fapte, dorinte, pe ale caror meleaguri suntem doar din intamplare. Noi suntem cei care cream imagini deformate, datorita carora contrazicem inclusiv constiinta noastra morala, pentru simplul fapt ca niciodata nu ne punem in papucii lor... adica nici macar nu nazuim sa fim in pielea lor, pentru o mai corecta intelegere sau macar pentru a nu mai pierde timpul reflectand asupra corectitudinii celor
Comentarii
Trimiteți un comentariu